Decizia RIL nr. 22/2025

Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1, art. 3 alin. (1), art. 10 şi 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, cererile adresate instanţelor judecătoreşti, în faza executării silite, în temeiul art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă, prin care creditorul obligaţiei de a face sau a nu face, ce nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, solicită stabilirea sumei pe care debitorul acestei obligaţii o datorează cu titlu de penalităţi, sunt supuse taxei judiciare de timbru de 20 de lei, prevăzută de art. 27 din actul normativ anterior menţionat, cu excepţia situaţiilor în care, în temeiul unei dispoziţii legale exprese, este incidentă o cauză de scutire legală obiectivă sau, după caz, subiectivă, de la plata taxelor judiciare de timbru.