Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)
Art. 2499 Codul civil - Stingerea dreptului de retenţie
Articolul 2499 din Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată), cu denumirea marginală „Stingerea dreptului de retenţie”, este în vigoare, în forma aplicabilă din 1 octombrie 2011. Textul de mai jos este forma consolidată, actualizată la 13 noiembrie 2026.
Ai găsit o eroare în text? Raportează
Istoricul formelor articolului
- 1 octombrie 2011în vigoare
Forma consolidată aplicabilă în prezent
Vezi mai sus datele fiecărei forme și Monitorul Oficial. Textul integral al formelor din trecut și compararea între ele sunt disponibile în aplicație.
Întrebări frecvente despre art. 2499 din Codul civil
Ce prevede art. 2499 din Codul civil?
Art. 2499 din Codul civil are denumirea marginală „Stingerea dreptului de retenţie” și prevede: „(1) Dreptul de retenţie încetează dacă cel interesat consemnează suma pretinsă sau oferă retentorului o garanţie suficientă. (2) Deposedarea involuntară de bun nu stinge dreptul de retenţie. Cel care exercită acest drept poate cere restituirea bunului, sub rezerva regulilor aplicabile prescripţiei…” Textul integral este mai sus, pe pagină.
Este în vigoare art. 2499 din Codul civil în 2026?
Da. Forma actuală se aplică din 1 octombrie 2011 și era în vigoare la 13 noiembrie 2026, data ultimei actualizări a legislației din Justify.
Când a fost modificat ultima dată art. 2499 din Codul civil?
În istoricul urmărit de Justify articolul are o singură formă, în vigoare din 1 octombrie 2011.
Cum se citează art. 2499 din Codul civil?
Forma de citare: art. 2499 din Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată), forma consolidată la 1 octombrie 2011.
Text consolidat pe baza legislatie.just.ro · Actualizat la 13 noiembrie 2026
Potrivit art. 70^1 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 (introdus prin Legea nr. 343/2022), forma consolidată nu produce efecte juridice; textul de referință este cel publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.