Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)
Art. 2537 Codul civil - Cazurile de întrerupere a prescripţiei
Articolul 2537 din Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată), cu denumirea marginală „Cazurile de întrerupere a prescripţiei”, este în vigoare, în forma aplicabilă din 1 octombrie 2011. Textul de mai jos este forma consolidată, actualizată la 13 noiembrie 2026.
Ai găsit o eroare în text? Raportează
Istoricul formelor articolului
- 1 octombrie 2011în vigoare
Forma consolidată aplicabilă în prezent
Vezi mai sus datele fiecărei forme și Monitorul Oficial. Textul integral al formelor din trecut și compararea între ele sunt disponibile în aplicație.
Întrebări frecvente despre art. 2537 din Codul civil
Ce prevede art. 2537 din Codul civil?
Art. 2537 din Codul civil are denumirea marginală „Cazurile de întrerupere a prescripţiei” și prevede: „Prescripţia se întrerupe: 1. printr-un act voluntar de executare sau prin recunoaşterea, în orice alt mod, a dreptului a cărui acţiune se prescrie, făcută de către cel în folosul căruia curge prescripţia; 2. prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau de arbitrare, prin înscrierea…” Textul integral este mai sus, pe pagină.
Este în vigoare art. 2537 din Codul civil în 2026?
Da. Forma actuală se aplică din 1 octombrie 2011 și era în vigoare la 13 noiembrie 2026, data ultimei actualizări a legislației din Justify.
Când a fost modificat ultima dată art. 2537 din Codul civil?
În istoricul urmărit de Justify articolul are o singură formă, în vigoare din 1 octombrie 2011.
Cum se citează art. 2537 din Codul civil?
Forma de citare: art. 2537 din Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată), forma consolidată la 1 octombrie 2011.
Text consolidat pe baza legislatie.just.ro · Actualizat la 13 noiembrie 2026
Potrivit art. 70^1 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 (introdus prin Legea nr. 343/2022), forma consolidată nu produce efecte juridice; textul de referință este cel publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.